Sexualitatea și dreptul la educație sexuală, un nou subiect de cercetare pentru adolescenții și adolescentele de la Platforma Copiilor

Ce sunt drepturile copilului, cine are drepturi și cine are obligații, ce înseamnă educație sexuală – acestea au fost cele mai importante subiecte discutate în cadrul primelor ateliere cu membrii Platformei Copiilor.

În perioada iulie-august 2020, au avut loc patru ateliere de lucru online. Ghidați de facilitatorii/facilitatoarele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și de experta Bogdana Bursuc, psihologă și psihoterapeută de la București, adolescenții și adolescentele de la Platforma Copiilor au avut ocazia să se cunoască, să facă echipă și să discute despre drepturile copiilor.

În particular, discuțiile s-au focusat pe subiecte ce țin de drepturile specifice copiilor, în raport cu drepturile adulților, pe dreptul copiilor la educație sexuală și pe înțelegerea diferenței dintre obligații legale și morale. De asemenea, participanții/participantele la discuții au împărtășit experiențele lor personale sau ale prietenilor despre cum are loc educația sexuală în școală:

„În clasa a V-a am discutat prima dată la ora de dirigenție despre educația sexuală. În linii generale, am discutat la acest subiect și la orele opționale. Doar în clasa a VII-a și în clasa a IX-a am avut câteva teme la orele de biologie despre sistemul reproductiv masculin, feminin. Am descoperit canalul de YouTtube „Sexul versus barza”, unde am avut ocazia să aflu mai multe despre sexualitate, pe înțelesul meu”, a menționat Diana, membră a Platformei Copiilor.

„Experiența mea a început aproximativ în clasa a V-a. A urmat biologia, educația pentru sănătate, unde am vorbit despre infecțiile cu transmitere sexuală, sarcină. În clasa a IX-a m-am înscris la școala trainerilor în sănătatea reproductivă. La fel, în școală veneau persoane de la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT), unde aveam parte de activități despre sarcină, virusuri, dar băieții nu erau prezenți la aceste activități”, a adăugat Adelina, membră a Platformei Copiilor.

În continuare, am explorat aspectele educației sexuale: senzualitatea, abuzul sexual, identitatea de gen, intimitatea emoțională, sănătatea reproducerii. Fiecare participant, participantă a avut ocazia să vorbească și să adreseze întrebări despre aceste aspecte.
„Dacă mă refer la identitatea de gen, pot spune că s-au accentuat diferențele și stereotipurile dintre fete și băieți. De asemenea, sursa de informație comună este școala și societatea”, a spus Gheorghe Galbura, cofacilitator la Platforma Copiilor.

„Discutând despre intimitate emoțională, majoritatea persoanelor au spus că au învățat despre acest subiect din cărți, prin intermediul canalelor de YouTube de dezvoltare personală sau au discutat cu părinții despre asta. A fost interesant să vorbim despre intimitate emoțională și am înțeles că unele teme sunt conectate cu alte aspecte, precum senzualitatea sau identitatea de gen, adică am observat legătura dintre toate aceste dimensiuni ale educației sexuale”, a completat Elvira Drangoi, cofacilitatoare la Platforma Copiilor.

La final, adolescenții și adolescentele au primit o parte dintre răspunsuri direct de la experta Bogdana Bursuc, psihologă și psihoterapeută de la București. Întrebările țin de fiecare aspect al educației sexuale și au contribuit la o înțelegere mai bună a subiectului. Participanții/partcicipantele au întrebat cum se manifestă senzualitatea, când un adolescent se consideră pregătit pentru a-și începe viața sexuală sau de ce oamenii, uneori, nu ne simt comod să fie atinși.

„Percepția despre atingeri diferă de la o persoană la alta. Știm că sunt persoane care mereu își doresc să fie ținute de mână, îmbrățișate și sunt alte persoane, care nu simt nevoia atingerilor. Deci, este o chestie ce ține efectiv de fiecare în parte. Poate fi vorba despre o experiență neplăcută legată de atingeri, în sensul că atingerea să fi fost brutală, agresivă și nu e neaparat să fie un abuz sexual, dar în copilărie au fost experiențe mai brutale”, a răspuns Bogdana Bursuc, psihologă, psihoterapeută.

De asemenea, elevii au pus întrebări ce țin de identitatea de gen, precum: de ce băieții nu au voie să poarte roz?

„Convingerile sociale de gen sunt atât de puternice, încât ajungem să formulăm că „nu avem voie”, deși nu există nici o interdicție, nici o lege, dar undeva e teama noastră de reacția celorlalți. Dacă purtăm ceva roz și suntem băieți, ne e teamă că cei din jur vor face glume pe seama noastră sau vor zice: „Iată, s-a îmbrăcat ca fetele”. Deci, ajungem să credem și să ne comportăm precum nu avem voie, pe când, în realitate, ar trebui să fie o viață liberă, iar preferințele să nu fie judecate în niciun fel”, a completat Bogdana Bursuc, psihologă, psihoterapeută.

Menționăm că Platforma Copiilor este în plin proces de analiză a rolului pe care îl are școala în educația sexuală și, cu această ocazie, participă la activități online începând cu luna iunie 2020.

Întregul proces este facilitat de CIDDC, cu suportul OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives, Suedia, Asociația „Salvați Copiii”.

Adaugă un comentariu

Fii primul care adaugă un comentariu!

avatar